UPDATE: Iulia Motoc a fost aleasă judecător la Curtea Penală Internațională / MAE: „Este un succes al diplomației române”

Iulia Motoc a fost aleasă judecător al Curții Penale Internaționale, în turul doi al alegerilor. Ea a fost, din martie 2013, judecător la Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO).

UPDATE: Ministerul Afacerilor Externe salută alegerea Iuliei Motoc în funcția de judecător al Curții Penale Internaționale

Ministerul Afacerilor Externe salută alegerea prof. Iulia Motoc în funcția de judecător al Curții Penale Internaționale.

„Alegerea prof. Iulia Motoc în această funcție, în premieră pentru România, reprezintă un succes al diplomației române și reconfirmă profilul țării noastre de stat profund atașat dreptului internațional și ordinii de drept la nivel internațional, precum și valorilor umanismului sprijinite constant de diplomația română.

Promovarea prof. Iulia Motoc pentru o funcție de judecător la Curtea Penală Internațională și alegerea sa în această funcție fac parte din demersurile active ale României de susținere a Curții Penale Internaționale, instanță unică prin mandatul său de sancționare, în condițiile Statutului de la Roma, a celor care săvârșesc crime împotriva umanității, crime de război, genocid sau crime de agresiune.

Ministerul Afacerilor Externe își exprimă convingerea că vasta expertiză a prof. Iulia Motoc în domeniul protejării și promovării drepturilor fundamentale va contribui la consolidarea profesionalismului și a eticii la nivelul Curții Penale Internaționale, întărind actul de justiție la nivel internațional”, arată MAE.

ȘTIRE INIȚIALĂ

Iulia Motoc a fost aleasă judecător al Curții Penale Internaționale. Este a doua poziție similară pentru România după ce Bogdan Aurescu a fost ales judecător al Curții Internaționale de Justiție, conform G4Media.

În luna martie, Iulia Motoc, a anunțat, pe contul de Facebook, că a câștigat selecția pentru Curtea Penală Internațională.

Acum, Iulia Motoc a anunțat, tot pe Facebook, că a fost aleasă judecător al Curții Penale Internaționale.

„Onorată sa anunț că am fost aleasă ieri de Adunarea Statelor Părți ca judecător al Curții Penale Internaționale. Sunt primul român care a fost ales în aceasta demnitate.

Creată în 2002, Curtea Penală Internaţională a fost înfiinţată în 2002 ca un tribunal internaţional independent pentru a examina acuzaţiile de genocid, crime de război şi crime împotriva umanităţii.

Mulțumiri Președintelui Klaus Iohannis, Ministrei de Externe Luminița Odobescu, Ambasadorului Cornel Feruta și echipei Misiunii Permanente a României la ONU, în special Amalia-Irina Pufulescu, și excepționalei Diplomații românești”, a transmis Iulia Motoc.

„Independența justiției a rămas o preocuparea constantă a mea”

În luna iunie, Iulia Motoc a făcut un scurt bilanț al carierei sale la CEDO, instituție în care a fost judecător timp de 10 ani.

„Sunt din martie 2023 candidatul României la Curtea Penala Internațională, aleasă în urma unui proces de selecție națională.

În acești aproape 10 ani am reușit, împreună cu grefa românească să înregistrăm cea mai mare scădere de cazuri din istoria CEDO. Cazurile românești au scăzut de la 12.000 la 4.000 de cazuri.
Prioritatea mandatului meu a fost protecția drepturilor persoanelor vulnerabile: problemele legate de violenta împotriva femeilor (Balsan împotriva României), inclusiv violenta cibernetică (Buturuga împotriva României), hărțuirea sexuală la locul de munca (C împotriva României), violența împotriva copiilor (DMD împotriva României), cazurile persoanelor cu handicap, în special handicap mental (N împotriva României), drepturile minorităților naționale și sexuale.

Independența justiției a rămas o preocuparea constantă a mea. Am condus șapte ani Grupul de lucru referitor la Statul Judecătorilor CEDO, care includea probleme de etica a judecătorilor.

În calitate de judecător în Marea Camera am făcut parte din complete de judecată care au decis cazuri importante: situația din Nagorno- Karabakh, Ucraina și Olanda împotriva Rusiei( MH17), Jaloud împotriva Olandei referitoare la situația din Iraq, Ibrahim împotriva Marii Britanii și multe altele.

În acest interval, au fost trei vizite ale Președinților CEDO și șase vizite ale colegilor CEDO la invitația Barourilor din Albă-Iulia, Cluj, Timiș și Maramureș.

În 2019, am fost invitată să predau la Academia de drept internațional de la Haga, fiind primul roman invitat la această prestigioasă instituție după căderea comunismului. În 2021 am fost aleasă membru al Institutului de drept internațional, fiind din nou al doilea roman invitat, după ce în perioada interbelică a fost Demetrie Negulescu, am fost decorată de Guvernul Japonez pentru colaborarea cu Curtea Supremă Japoneză. Opinia mea separată în N împotriva României a fost considerată de Strasbourg observers cea mai bună opinie din 2021.

Am publicat 8 cărți ca editor și co-editor, dintre care două la Oxford University, una la Cambridge University Press, alta la Springer și una în franceză la Pedone. Urmarează să apăra o altă carte”, a scris Iulia Motoc, pe 30 iunie, pe Facebook.

Despre Curtea Penală Internaţională

Curtea Penală Internaţională (CPI) este prima şi totodată singura instanţă penală internaţională permanentă. Această instituţie a fost înfiinţată prin Statutul de la Roma al CPI, adoptat la data de 17 iulie 1998, care a intrat în vigoare la 1 iulie 2002. În prezent, 123 de state sunt părţi la Statutul CPI. CPI este complementară jurisdicţiilor penale naţionale, competenţa acesteia incluzând crimele cele mai grave care privesc ansamblul comunităţii internaţionale.

România este în mod tradiţional un susţinător al justiţiei penale internaţionale. Prin vocea ilustrului diplomat şi jurist Vespasian Pella, România a pledat încă din perioada interbelică pentru înfiinţarea unei jurisdicţii penale internaţionale cu caracter permanent în sprijinul păcii şi stabilităţii în lume.

România a semnat Statutul de la Roma al CPI la data de 7 iulie 1999 şi l-a ratificat prin Legea nr. 111 din 28 martie 2002, fiind printre primele 60 de state care au întreprins acest demers, făcând astfel posibilă intrarea în vigoare a Statutului.

Cel mai recent, România s-a numărat printre statele care, la 2 martie 2022, au sesizat Procurorul CPI solicitând anchetarea crimelor de război, a crimelor împotriva umanității și genocidului comise în contextul războiului declanșat de Rusia împotriva Ucrainei.